vineri, 30 noiembrie 2007

congo, leopold sedar senghor

Oh, Congo culcat în patul tău de păduri, regina Africii domesticite
în care faluşii munţilor îţi ţin sus pavilionul
căci tu eşti femeie în capul meu în limba mea, căci tu eşti femeie în pântecul meu
mamă a tuturor lucrurilor cu nări, de crocodili de hipopotami lamantini iguane păsări pesti,
mamă a revărsărilor, doica grânarelor.
Femeie vârtoasă! Apă larg deschisă vâslei şi etravei pirogilor
tu Sao iubita mea cu coapse sălbatice, cu braţe prelungi de nufăr calm
nepreţuită femeie din Uzugu, trup de untdelemn neprihănit şi piele de noapte adamantină.